Arcul de Triumf din Bucuresti

Situat in nordul Bucurestiului, la intersectia bulevardelor Kiseleff, Maresal Alexandru Averescu si Maresal Constantin Prezan, acesta este un monument de arhitectura, simbol al capitalei si detine o importanta istorica deosebita. Este un edificiu ce comemoreaza victoria luptelor Armatei Romaniei din Primul Razboi Mondial.

Monumentul proiectat de arhitectul roman Petre Antonescu, a avut ca perioada de constructie intre anii 1921 - 1922. Ca sursa de inspiratie, arhitectul roman a folosit Arcul de Triumf din Paris, dar la o scara putin mai mica.

Arhitectul Petre Antonescu a fost solicitat sa construiasca edificiul si sa fie terminat cu ocazia incoronarii regelui Ferdinand ca rege al Romaniei Mari. Datorita perioadei foarte scurte de constructie ce o avea la dispozitie autorul, basoreliefurile exterioare, avand ca autor pe sculptorul Dumitru Mataoanu, au fost executate din ipsos. Drept pentru care, peste zece ani, monumentul capata un aspect nedorit datorita degradarii ipsosului. Acest material prezentand o rezistenta foarte scazuta la intemperii ce a dus la macinarea acestuia. Aceasta din urma facand ca Arcul de Triumf din Bucuresti sa devina nedemn pentru imaginea "Micului Paris".

Datorita aspectului indezirabil, in 1932, acelasi arhitect, Petre Antonescu, impreuna cu o echipa de artisti a dat o noua fata a Arcului. De data aceasta basoreliefurile fiind executate din marmura. Autorii lucrarilor la exteriorul monumentului au fost: Ion Jalea, Constantin Baraschi, Dimitrie Paciurea, Costin Petrescu, Alexandru Calinescu si Mac Constantinescu.

Ion Jalea a dat nastere alegoriei "Barbatie", iar Constantin Baraschi a sculptat "Credinta". Pe fata sudica a monumentului Constantin Baraschi si Mac Constantinescu au sculptat cate o reprezentare simbolica a victoriei. Alexandru Calinescu a realizat medalioanele de pe fatada sudica a monumentului in care sunt reprezentate portretele lui Ferdinand si al reginei Maria.

Anul 1936 a fost anul definitivarii lucrarilor la Arcul de Triumf, in urma strangerii de fonduri necesare terminarii monumentului. Acesta masoara 27 de metri inaltime si o latime de 9,5 metri. Cei doi stalpii ai constructiei sunt prevazuti la interior cu scari ce asigura accesul la terasa de deasupra monumentului.

La momentul inaugurarii constructiei s-a organizat o ceremonie. Data acestui eveniment era 1 decembrie 1936, prilej cu care se sarbatorea si Marea Unire. La aceasta ceremonie au participat Carol al II-lea, mama sa regina Maria si printul Mihai, precum si numerosi invitati de onoare straini.

In perioada comunista a Romaniei, Arcul de Triumf din Bucuresti sufera cateva modificari. Medalioanele sculptate de Alexandru Calinescu, in care erau reprezentate portretele regelui Ferdinand si al reginei maria, sunt scoase. Acestea fiind inlocuite cu doua ornamente florale nesemnificative. Tot regimul comunist a eliminat si textele de pe fetele laterale ale monumentului, texte ce reprezentau proclamatile regelui Ferdinand catre tara.

In 1989, florile comuniste ce inlocuisera efigiile suveranilor Romaniei au fost schimbate cu doua medalioane de bronz ce reprezinta chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria.

Pe Arcul de Trumf sunt inscriptionate cateva texte. Pe fatada de sud a monumentului scrie:

Pe fatada de nord sta scris:

Pe latura de est avem scris:

Iar pe latura vestica scrie:

Astazi Arcul de Triumf gazduieste un mic muzeu ce este deschis foarte rar, doar cu ocazii speciale precum Ziua Romaniei sau altele.