Cum se executa stingerea varului?

Varul este un liant folosit in constructii inca de mii de ani. Acesta este obtinut prin macinarea rocilor calcaroase si se foloseste sub doua forme: var stins si var hidraulic. Varul stins intra in priza sub actiunea dioxidului de carbon, iar varul hidraulic intra in priza sub actiunea apei.

Varul stins sau hidroxidul de calciu se obtine din amestecul varului nestins (oxid de calciu) cu apa. Reactia de stingere a varului sta la baza procesului tehnologic de obtinere a varului stins (hidroxid de calciu):

In timpul reactiei de stingere a varului se produce o degajare de caldura si o marire a volumului de 2-3 ori. Stingerea varului se face in pasta sau in praf.

Stingere var in pasta

Exista doua metode de efectuare a stingerii varului in pasta, o metoda manuala si una mecanizata. Stingerea manuala se executa cu ajutorul unei insalatii simple, compusa dintr-o varnita (lada) prevazuta cu un sertar de deschidere, o plasa de sarma si o groapa in pamant pentru depozitarea pastei de var.

Varul bulgari este introdus in varnita, unde se adauga apa in exces (circa 200% din greutatea varului nestins) si se agita pentru omogenizare.

Dupa stingere se deschide sertarul si laptele de var se scurge prin plasa de sarma in groapa (depozit). Aceasta operatiune se executa pana la umplerea gropii. Varul pasta se pastreaza in groapa intre 16 si 60 zile. In acest timp se produce continuarea hidratarii granulelor nestinse si transformarea laptelui de var in pasta prin pierderea apei.

Stingerea mecanica se face cu un dispozitiv special care este construit dintr-un tambur asezat fata de orizontala sub un unghi mic. Varul nestins se introduce in stingator printr-o palnie, iar apa printr-un tub. Laptele de var trece prin niste orificii si este evacuat printr-o palnie.

Stingere var in praf

Stingerea in praf necesita o atentie deosebita pentru a se evita supraarderea varului stins produsa de folosirea unei cantitati insuficiente de apa. Insuficienta apei in stingerea varului creaza o temperatura ridicata in masa varului nestins care se compactizeaza si se hidrateaza greu, determinand scaderea rezistentelor mecanice ale mortarelor.

La fel ca si stingerea in pasta si stingerea in praf se executa in doua moduri: manual si mecanizat.

Stingerea varului manual se executa dupa cum urmeaza: varul bulgari se aseaza intr-un strat de 20 cm grosime intr-o groapa betonata si se stropeste cu apa. Peste acest strat se aseaza altul si se stopeste din nou. Aceasta operatiune se repeta pana se obtine un strat gros de aproximativ 1-1,5 m. La final se acopera cu un strat de nisip de 10 cm si se pastreaza 2-3 zile. Dupa aceasta perioada se scoate din groapa, se trece prin site si se macina in mori cu bile.

Stingerea varului mecanic se executa cu ajutorul unor stingatoare speciale. Acest stingator este format din doua tambure concentrice de diametre diferite. Tamburul interior are lungimea jumatate din cel exterior. Varul bulgari este introdus printr-o palnie in tamburul interior care este prevazut niste orificii; aici este stropit cu apa prin niste tuburi. Varul stins cade prin orificiile tamburului interior in tamburul exterior.

Varul stins praf prezinta, fata de varul stins pasta, unele avantaje: nu contine impuritati sau resturi nestinse, elimina stingerea la santiere, se transporta usor si se face o dozare exacta.

Varul nestins macinat

Varul nestins macinat se obtine in urma macinarii varului bulgari. Acesta este depozitat in silozuri si se transporta in saci la locul de folosire. Mortarele se prepara cu acest var, care se stinge chiar la utilizare. Caldura furnizata la hidratare accelereaza intarirea si permite continuarea lucrului si pe timp de iarna.