Acasa » Tehnologii » BetonCurgerea plastica a betonului

Curgerea plastica a betonului

 18 Octombrie 2020, 17:35  |   Rombadconstruct  |   Beton

Curgerea plastica a betonului

Primele lucrari privitoare la deformatiile de curgere lenta a betonului faceau analogia intre aceste deformatii si cele de natura plastica, intalnite la metal, care sunt datorate lunecarilor in reteaua cristalelor dupa planuri critice.

Ipoteza curgerii plastice a betonului nu poate explica curgerea lenta a betonului din mai multe motive, cum ar fi:

  1. Rezistenta la forfecare a betonului este mai mare decat cea de intindere si deci inainte de a aluneca, acest material ar trebui sa se rupa prin separatie.
  2. Curgerea lenta a betonului se constata la valori foarte mici ale eforturilor unitare de durata.
  3. Exista o proportionalitate aproape riguroasa intre eforturile unitare si deformatiile de curgere lenta pentru treptele de incarcare cuprinse intre 25 si 50% din rezistenta la rupere a betonului. Aceasta proportionalitate s-a constatat si la trepte mai mari ale sarcinilor de durata.
  4. Deformatiile de curgere lenta modifica volumul betonului.

Curgerea plastica poate justifica deformatiile betonului solicitate la eforturi apropiate de cele de rupere. Spre deosebire insa de metale, in cazul betonului deformatiile plastice se datoreaza microfisurarii pietrei de ciment si in parte distrugerii aderentei dintre agregate si piatra de ciment, fenomene ireversibile la indepartarea sarcinii. Conform ipotezelor obtinute in urma experimentelor, chiar daca treapta de incarcare nu este atat de mare incat sa produca deformatii plastice propriu zise, ea poate fi substantial marita daca se adauga eforturile provenite din contractia neuniforma a betonului.

Curgerea betonului

Ruperile interne care se produc in piatra de ciment sau intre aceasta si agregate, pot reprezenta, atat pentru sarcinile de scurta durata cat si pentru cele de lunga durata, cauza cel putin in parte a deformatiilor ireversibile pe care le inregistreaza betonul. Este evident ca nu se poate face o delimitare categorica a treptei de incarcare la care apar microfisurile in masa betonului intarit. Aceasta limita este in functie de numerosi factori, cum ar fi:

  • varsta betonului;
  • raportul apa-ciment;
  • dozajul in ciment;
  • umiditatea betonului;
  • modul de compactare;
  • natura agregatului etc.

Folosind un procedeu de auscultare cu ultrasunete a betoanelor, sub actiunea sarcinilor exterioare, constata ca inceputul microfisurarii acestora depinde de calitatea betonului si se produce la betoanele de clasa mai mare decat 100 de kgf/cm2, pentru trepte de incarcare variind intre 50 si 80% din sarcina de rupere. Pana la aceasta treapta de incarcare deformatiile betonului sub sarcini de scurta si lunga durata s-au constatat a fi proportionale cu eforturile unitare. Pentru incarcari mai mari aceasta proportionalitate nu se mai pastreaza.

Ipotezele expuse mai inainte, privitoare la mecanismul deformatiilor de curgere lenta a betonului, desi foarte diferite intre ele, au totusi o trasatura comuna. Ele atribuie aceste deformatii, emigrarii apei continuta in piatra de ciment. Atunci cand aceasta migrare se produce fara un schimb de umiditate intre beton si mediul inconjurator, are loc o curgere lenta de baza, iar in caz contrar, la curgerea lenta de baza se adauga o curgere lenta prin uscare.

Curgerea lenta de baza este influentata in primul rand de urmatorii factori:

  • dozajul de ciment
  • gradul de hidratare al cimentului;
  • temperatura si marimea efortului unitar.

Un rol secundar joaca factorul apa-ciment si proprietatile reologice ale agregatelor. Cat priveste curgerea lenta prin uscare, factorii principali sunt:

  • dozajul de ciment;
  • gradul de hidratare al cimentului;
  • permeabilitatea betonului;
  • marimea si distributia eforturilor unitare;
  • dimensiunea epruvetei.

Ca factori secundari pot fi considerati:

  • gradul de umiditate al betonului;
  • temperatura betonului;
  • proprietatile sale reologice;
  • textura suprafetei;
  • contractia;
  • umflarea agregatului folosit.
Alte articole

    Preparare beton la mana

Preparare beton la mana

Prepararea petonului la mana, fara a folosi betoniera, este o operatiune […]

Mai mult…

    Decofrare beton

Decofrare beton. La cat timp se poate decofra?

Decofrarea betonului se face dupa o durata […]

Mai mult…

    Turnare beton pe timp friguros

Turnare beton pe timp friguros

Betonul obisnuit se pune in opera (se toarna) la […]

Mai mult…
Categorii
Comentati cu profilul de Facebook