Determinarea consistentei betonului

Consistenta betonului proaspat se caracterizeaza prin gradul sau de mobilitate, respectiv de plasticitate. Consistenta betonului trebuie sa fie in concoedanta cu o serie de factori, precum mijloacele de compactizare, dimensiunile elementului de constructie sau distanta dintre armaturi.

Determinarea consistentei betonului se poate face indirect si prin rezistenta ce o opune la deformatiile plastice si vascoase.

Din punct de vedere cantitativ, determinarea consistentei betonului se face cu ajutorul mai multor metode. In acest articol vom prezenta doua dintre acestea si anume metoda tasarii si metoda raspandirii.

Determinarea consistentei betonului dupa metoda tasarii

Dupa metoda tasari, determinarea consistentei betonului se face prin masurarea tasarii betonului turnat in prealabil intr-un tipar metalic sau PVC cu forma tranconica, fata de inaltimea initiala (ca in imaginea urmatoare).

Umplerea si compactizarea betonului proaspat in tiparul tranconic se face in conditii standardizate.

Determinarea consistentei betonului cu ajutorul metodei tasarii necesita ca betonul sa fie indesat in trei staturi egale in forma tranconica. Forma tranconica trebuie sa aibe urmatoarele dimensiuni: diametrul de 20 cm la baza, 10 cm la varf si 30 cm inaltime. Dupa umplerea in trei straturi a formei se asteapta un minut si se ridica forma care se aseaza alaturi. Se masoara tasarea betonului, care este cu atat mai mare cu cat betonul este mai fluid.

Consistenta betonului, in urma acestei metode, se apreciaza dupa urmatoarele valori:

• beton fluid: 12-18 cm;
• beton plastic (intermediar): 5-12 cm;
• beton vartos: 0-5 cm.

Determinarea consistentei betonului dupa metoda raspandirii

Dupa metoda raspandirii, determinarea consistentei betonului se face folosind o aparatura speciala. Aceasta metoda se aplica in general pentru betoanele de consistenta fluida si plastica. Metoda se bazeaza pe masurarea raspandirii unei probe de beton turnata initial intr-un vas tranconic (ca in imaginea alaturata) asezat pe o masa de raspandire (cu dimensiunile din imaginea alaturata) si careia, dupa indepartarea palniei, i se aplica 15 socuri ale mesei (cate una la 3 secunde). Se masoara diametrele d₁ si d₂ ale turtei formate in urma socurilor, iar diametrul mediu d rezulta din relatia:

Diametrul mediu d indica marimea raspandirii. Aceasta marime este cuprinsa intre valorile 40 si 52 cm la betoanele plastice (intermediare) si 52-60 la betoanele fluide.

Pentru betoanele vartoase metoda raspandirii nu este concludenta, intrucat coeziunea intre componenti este redusa, iar betonul se desface in bucati.

Consistenta betonului proaspat. Tipuri

Dupa valorile tasarii si raspandirii betoanele proaspete pot avea consistenta fluida, consistenta plastica ori consistenta vartoasa.

Betoanele cu consistenta fluida

Aceste tipuri de betoane se realizeaza cu o cantitate relativ mare de apa, sunt foarte mobile, pot curge prin jgheaburi inclinate, au tendinta mare de segregare si se utilizeaza pentru betoane in tipare cu forme dificile pentru umplerea detaliilor.

Acest tip de beton nu necesita compactizare in momentul punerii in opera, este suficienta o aranjare cu mistria, respectiv o batere usoara in exteriorul cofrajului sau impungere cu o vergea.

Betoanele cu consistenta plastica

Aceste betoane contin o cantitate intermediara de apa intre betoanele fluide si vartoase, au consistenta unui aluat si prezinta buna lucrabilitate fiind cele mai indicate pentru elementele din beton armat.

Betoanele cu consistenta vartoasa

Betoanele cu consistenta vartoasa se realizeaza cu o cantitate mica de apa, au consistenta pamantului umed, se pun greu in opera si numai cu mijloace energice de compactare. sunt tipurile de beton recomandate pentru obtinerea marcilor superioare de betoane.

Consistenta unui beton se poate majora pentru reducerea ei la limitele betonului lucrabil prin:

• sporirea continutului de nisip respectiv de granule fine din agregat intrucat se mareste suprafata specifica si este necesar un consum de apa mai ridicat pentru umezire;
• utilizarea de agregate concasate;
• micsorarea cantitatii de apa de amestecare;
• marirea dozajului de ciment care, pe langa marirea compactitatii, duce la cresterea consistentei cand se pastreaza raportul A/C (apa-ciment) constant.

Consistenta betonului se poate micsora prin marirea cantitatii de apa de amestecare si utilizarea de adaosuri plastifiante.