Acasa » Tehnologii » Amenajari exterioare › Fertilizarea solului pentru legume

Fertilizarea solului pentru legume

| |

Cantitatea de ingrasamant, precum si componenta variata de elemente chimice nutritive, in special cantitatea de azot (N), fosfor (P) si potasiu (K), elemente cunoscute si cu denumirea de complex NPK, sunt factorii care determina cantitatea, dar mai ales calitatea, recoltei de legume din gradina.

In situatia legumetlor cultivate in regim intensiv, substantele din sol trebuie inlocuite la o anumita perioada. Insa, daca o substanta nutritiva este adaugata in exces, sunt captate si alte elemente. Acestea se leaga de particulele de pamant si nu pot fi absorbite de catre plante.

Pentru a asigura fertilizarea solului pentru legume intr-un mod optim cel mai recomandat mod este folosirea compostului.

Compostul este un ingrasamant de origine naturala obtinut prin descompunerea controlata a materiei organice in mod natural. Fiind obtinut din organisme naturale ale unor plante si animale. Acesta asigura elementele chimice nutritive pentru plante, cum ar fi: azot, potasiu, fosfor, zinc, magneziu, fier, carbon etc.

Compostul nu doar ca asigura toate substantele nutritive pentru cresterea in bune conditii a plantelor din gradina, acesta asigura si cantitatile necesare de substante intr-un mod echilibrat.

Un alt ingrasamant natural foarte bun pentru fertilizarea solului pentru legume este faina de oase. Faina de oase asigura in special azotul si fosforul necesar solului. In acest mod se poate echilibra excesul de potasiu si lipsa azotului.

Daca potasiul este absent din sol este recomandat folosirea unui ingrasamant special.

Cum observam carentele de minerale din sol?

Element chimic	Lipsa	Exces
N	- frunze mici; - frunze de culoare galben-verzui; - stagnarea cresterii plantelor; - florile si fructele se formeaza prematur.	- frunzele sunt de culoare verde-inchis, uneori chiar albastrui; - frulzele si lastarii sunt moi la atingere; - nu se formeaza flori; - rezistenta scazuta la boli.
P	- frunzele si tulpinile batrane devin de culoare roru; - plantele nu infloresc; - radacinile sunt slabe; - fructele nu se pastreaza.	- fierul si cuprul nu mai pot fi absorbiti; - frunzele sunt galbene, iar nervurii acestora verzi.
K	- frunzele au margini uscate; - prezenta unor pete maro pe frunze; - tulpinile sunt moi; - stabilitate mica.	- captarea magneziului si calciului in sol duce la simptome de lipsa, cum ar fi decolorarile frunzelor sau putrezirea florilor.

Daca recunoasteti lipsa sau excesul substantelor nutritive prin simptomele plantelor sau pur si simplu aveti indoieli, luati o proba de sol si controlati-o. Este recomandat ca la 2-3 ani solul sa fie verificat prin analiza de laborator.

Cand se face proba de sol?

Proba de sol se facede regula la 2-3 ani, prin recoltarea unei probe de sol in perioada de inceput a sezonului de gradinarit. Astfel se alege o zi fara ger, primavara foarte devreme, pentru a se avea timp sa se intervina daca sunt probleme.

Recoltarea solului se face strict din zona de recolta. Daca se ia mai multe probe din mai multe locuri acestea nu trebuie amestecate.

In urma analizei de laborator se stabileste atat concentratia solului in substante nutritive cat si valoarea pH-ului si concentratia de humus.

Alte articole