o Portile de Fier 1: Rombadconstruct

CAUTARE

DISTRIBUITI ACEASTA PAGINA

GESTIONARE ARTICOLE

Categorii
Arhiva
NEWSLETTER

ROMBADCONSTRUCT.RO

Este un mijloc de punere la dispozitie a unor servicii si informatii din domeniul constructiilor.
Rombadconstruct
Acasa » BlogPortile de Fier 1

Portile de Fier 1

18 Iunie 2016, 23:42   |  Florin Badea  |  Comentarii
Baraje, Constructii din Romania,
Barajul Portile de Fier 1
Barajul Portile de Fier 1 (Gura Vaii, Romania)

In 1956 guvernul roman si cel iugoslav au luat hotararea sa exploateze potentialul hidroenergetic al fluviului ce separa cele doua tari in zona "Portile de Fier". Fluviul Dunarea, caci despre el este vorba, prezenta o sursa extrem de importanta in obtinerea de energie elecrica, insa datorita conflictului intre maresalul iugoslav Iosif Broz Tito si Moscova pana in 1956 nici nu se putea vorbi despre constructia unei hidrocentrale intre Romania si Iugoslavia.

Intre anii 1956 si 1960 institutiile de proiectare hidroenergetica a celor doua tari (Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice din Romania si ENERGOPROIECT din Iugoslavia) au eleborat un proiect care prevedea un baraj in zona localitatilor Gura Vaii (Romania) si Sip (Iugoslavia). Proiectul a fost aprobat de cele doua guverne si semnat de sefii statelor implicate la 30 noiembrie 1963.

Deschiderea oficiala a lucrarilor de baza a avut loc la data de 7 septembrie 1964, in prezenta celor doi sefi de stat. Inginerul Nicolae Gheorghiu a fost coordonatorul santierului de la Portile de Fier, fiind ministrul adjunct, raspunzator de departamentul energiei electrice.

Militarii romani si-au luat angajamentul pentru a monta un pod din pontoane plutitoare intre cele doua maluri pentru a asigura calea de acces intre cele doua state. Pontoanele au fost montate foarte repede, astfel ca in numai doua zile podul a fost gata de dat in folosinta.

Barajul ce urma a fi ridicat facea posibila aparitia unui lac de acumulare care afecta o zona foarte intinsa a teritoriului romanesc si anume circa 3.560 de hectare. Pentru aceasta Academia Romana a facut un studiu complex al zonei afectate de lacul de acumulare ce determina schimbarea aspectului geografic la Clisurii Dunarii, modificarea florei si faunei, precum si disparitia unor localitati si monumente istorice. Academicienii romani au constituit la 12 decembrie 1964 "Grupul de cercetari complexe Portile de Fier" cu misiunea de a lua masurile necesare pentru salvarea obiectelor istorice de orice tip existente in zona cu pricina, precum si investigarea modului de viata al populatiei ce urma a fi stramutata. Au fost stramutate 7 localitati de pe teritoriul Iugoslaviei si 10 localitati de pe teritoriul Romaniei.

Pentru asigurarea de energie electica pe timpul lucrarilor de constructie s-a realizat o statie de transformare la baza unui deal langa drumul principal. Tot din ansamblul de inceput al santierului, un rol deosebit de important il avea parcul cu tehnica auto. Acesta era condus de inginerul Mihai Stancu si avea in dotare autocamioane marca "Steagul Rosu", iar mai tarziu aparand in dotare autocamioanele "Carpati" si autobasculantele "Bucegi" (5 t) mai moderne.

Betonul era transportat cu autobasculante marca Tatra din Cehoslovacia cu o capacitate de 12 t, iar capacitatea de beton transportata cu o astfel de masina era de 3 m3 de beton. Blocurile de piatra ce cantareau pana la 25 t erau transportate cu autobasculante marca "Belaz", de provenienta sovietica, cu o capacitate de 27 t. Tot la capitolul auto, pentru incarcarea pietrelor in autobasculante, se foloseau excavatoarele E 2503, de provenienta sovietica, actionate electric.

Pentru ca lucrarea de constructie se afla in apa era necesar indepartarea apei prin diguire. Diguirea trebuia executata dinspre uscat spre apa, astfel s-a ajuns la concluzia ca pe fiecare mal sa se creeze cate o platforma de uscat de forma trapezoidala, cu baza trapezului la mal, iar latura mica in albia fluviului. Indiguirea pentru obtinerea platformelor era facuta din balast, pamant si piatra sparta. Platforma de pe malul iugoslav cadea cu latura mica a trapezului pe o insula deja existenta in Dunare, insa platforma de pe malul romanesc avea latura mica a trapezului chiar in zona navigabila a fluviului, unde adancimea apei masura peste 12 metri, iar debitul apei avea o valoare ce putea ajunge la peste 15.000 m/s, aceasta din urma devenind o problema importanta in ducerea planului la bun sfarsit.

Dupa ce problema a fost analizata indelung de specialistii romani s-a ajuns la solutia de indiguire cu ajutorul batardoului [ 1 ] celular. Celulele de batardou circulare, din plansee plane metalice umplute cu beton sau piatra sparta, aliniate in front de retentie ofereau stabilitate si rezistenta. Insa pentru realizarea acestor batardouri in conditii de siguranta, nu erau intocmite nici una din conditiile tehnologice. Constructorii intampinand din nou o problema ce le dadea de furca, insa solutia nu intarzie sa apara. Pentru realizarea celulelor de batardou s-a venit cu ideea de a folosi platformele plutitoare folosite pentru forajele petroliere pe mare. Aceasta solutie s-a dovedit corecta.

Proiectarea si realizarea celulelor de batardou i-a revenit unei firme franceze - Hersant.

Prima platforma ridicatoare-plutitoare a fost realizata la Galati, la santierul naval din portul Galati si transportata pe Dunare pana la Portile de Fier 1. Dupa aducerea platformei au inceput lucrarile la batardou. Se lucra zi si noapte, iarna si vara, atmosfera era tot timpul incordata, constructorii erau echipati cu centuri de siguranta si de salvare. Orice activitate pe santier punea in miscare o macara sau pornea un transport pe apa. Aceste conditii facea ca lucrarile sa avanseze foarte incet, in timp ce vecinii iugoslavi aproape ca terminasera lucrarile la platforma de uscat necesara lucrarilor la baraj.

In noaptea de 19 spre 20 aprilie 1966, la ora 1, a fost inchisa bresa de apa dintre celula de batardou numarul 5 si digul amonte construit din piatra si moloz ce se intindea spre mal. Aceasta a fost prima inchidere a fluviului in faza I A (faza in care echipele romana si iugoslava lucrau independent).

Incinta batardoului creat era plina cu apa, iar aceasta a fost evacuata cu draga Tarcau si cu trei statii de pompare, acestea au evacuat 1,4 milioane m3 de apa.

In sfarsit platforma de uscat de pe fundul Dunarii, necesara constructiei barajului, exista si lucrarile pot incepe. Diferentele de nivel intre bieful [ 2 ] amonte si aval, de 34 m la ape mici si 20 m la ape mari au obligat constructorii barajului sa recurga la ecluzarea in doua trepte pentru a asigura traficul fluvial. Ecluzele [ 3 ] ce urmau sa ia nastere erau prevazute cu porti metalice de inchidere. Lungimea sasurilor [ 4 ] de 310 m si latimea de 34 m reprezentau recorduri mondiale.

Betonarea ecluzelor s-a facut cu ajutorul macaralelor ZB 120 de origine cehoslovaca cu sarcina de 10 t, montate pe sine de-a lungul santierului. Au fost folosite si macaralele MT 100 de provenienta romaneasca cu sarcina maxima de 5 t, folosite in special pentru montarea fierului beton. Pe data de 23 iulie 1966 a inceput prima betonare la ecluzele amonte.

Lucrarile la hidrocentrala erau impartite in doua loturi, un lot era responsabil de excavatii si betoane, iar cel de-al doilea de cofraje si armaturi. Lotul centrala 1 era compus din 600 muncitori si 30 de cadre tehnice (ingineri si maistri).

Partile romana si iugoslava au lucrat independent in prima faza (I A), faza a doua (II A) este faza in care apele Dunarii trebuiau deviate si aceasta implica cooperarea intre echipele de constructori ale celor doua tari. In septembrie 1969 urma a se inchide cursul natural al apelor fluviului, iar navigatia sa se faca pe una din ecluze. Astfel ecluza de pe malul romanesc a fost data in folosinta in vara anului 1969, iar din 1970 doua turbine de pe fiecare mal produceau energie electrica si restul de patru turbine au intrat pe rand in functiune. Turbinele hidrocentralei sunt de tip Kaplan cu o putere instalata de 178 MW fiecare.

Recorduri si premiere la nivel mondial dupa terminarea constructiei

  • tehnologia de executie a podului fix;
  • tehnologia de executie a batardoului celular;
  • excavatiile in stanca sub apa prin explozie, unde 300.000 m3 de stanca si aluviuni au fost excavate;
  • lucrarile din etapa de deviere a cursului fluviului, cand viteza apei atingea 16 - 17 m/s;
  • toate dimensiunile ecluzei reprezinta recorduri mondiale;
  • cele mai mari hidroturbine de tip KAPLAN, cu 178 MW fiecare, numai o singura pala cantareste peste 22 tone;
  • portul din aval (585 m x 100 m) - cea mai mare constructie de acest fel;
  • au fost utilizate cele mai mari generatoare tip "umbrela" realizate pana acum;
  • prima platforma autoridicatoare conceputa si realizata de catre specialisti pentru foraj si excavatii sub apa;
  • un convoi de 9 nave pot trece prin ecluza in cel mult 60 de minute;
  • intregul echipament hidromecanic de o mare complexitate a fost realizat in tara la U.C.M. Resita, U.C.M.M.A. Bocsa, Uzina de pompe Bucuresti, Combinatul de cauciuc Jilava etc.

Realizari mondiale ale turbinelor Kaplan intre anii 1960 - 1970

Centrala
Tara
Putere unitara a turbinei (MV)
Caderea de calcul (M)
Turatii (rot./min.)
Portile de Fier 1 Romania 178,00 27,16 71,50
John Day S.U.A. 156,00 28,70 -
Kuibisev U.R.S.S. 125,00 27,00 68,20
Voigograd U.R.S.S. 125,00 27,00 68,20
Otori Japonia 100.00 51,00 125,00
Dales S.U.A. 90.00 24,74 85,70
Irkutk U.R.S.S. 90,00 26,00 83,30
Priest Rapids S.U.A. 83,00 23,80 85,70

Caracteristici tehnice si economice ale sistemului Portile de Fier 1

Date generale

Amplasamentul barajuluikm.D.942+950
Nivelul maxim de retentie la baraj
  • de scurta durata
69,50
  • de lunga durata
68,00
Nivelul minim de retentie la baraj63,00
Nivelul maxim al apei la gura Nerei km D.1.075
  • de scurta durata
69,50
  • de lunga durata
68,00
Nivelul maxim al apei in aval de centrala45,50
Nivelul minim al apei in aval de centrala34,50*
Nivelul apei aval de centrala la debitul instalat 8.700 m3/s40,30*
Nivelul apei aval de centrala la debitul de servitute de 2000 m3/s35,57*
Caderea maxima34,50 m*
Caderea minima21,90 m
Cadere nominala27,17 m

* Inainte de realizarea Sistemului Portile de Fier 2 de la km D.862+800

Date energetice

Debit instalat8.700 m3/s
Putere instalata2.050 MW
Productia de energie electrica
  • in an mediu pentru regim de lucru 68/63
10.500 GWh
  • in an mediu pentru regim de lucru 69,5/63
11.500 GWh
  • in an secetos pentru regim de lucru 68/63
8.950 GWh
  • in an ploios pentru regim de lucru 68/63
11.500 GWh
Repartitia energiei dupa calitate
  • energie de varf
40%
  • energie de baza
60%
Repartitia energiei in cursul anului mediu
  • energie de iarna
40%
  • energie de vara
53%

Date tehnice

Cota coronamentului constructiilor72,50
Lungimea totala a frontului de retentie1.278 m
Realizata prin:
  • barajul deversor
441 m
  • centrala mal stang
214 m
  • centrala mal drept
214 m
  • ecluza mal stang
53 m
  • ecluza mal drept
53 m
  • barajul de pamant mal stang
117 m
  • barajul de pamant mal drept
186 m

Barajul deversor

Numar de campuri14
numar de pile13
deschiderea unui camp25,00 m
grosimea pilelor7,00 m
cota crestei deversoare55,20 m
cota maxima a pilei75,60 m
inaltimea maxima deasupra fundatiei60,60 m

Centralele electrice

Numar de centrale2
Numar de agregate in fiecare centrala6
Puterea fiecarui agregat178 MW
Numar de blocuri al fiecarei centrale4
Latimea cladirii centralei in lungul albiei77,85 m
Cota axului turbinei31,00 m
Cota salii masinilor48,20 m
Cota maxima a centralei la acoperis75,50 m
inaltimea maxima deasupra fundatiei74,70 m

Ecluzele

Numar de ecluze2
Tipul ecluzelorin doua trepte
Dimensiunile utile ale unui sas
  • lungime
310 m
  • latime
34 m
  • adancimea minima la prag
4,50 - 5,00 m
  • gabarit minim de aer
10,00 - 13,00 m
  • lungimea constructiva totala a unei ecluze
780 m
Dimensiunile porturilor de asteptare117 m
  • lungime
585 m
  • latime
100 m
  • capacitatea de trafic
peste 53 mil. t/an

Date economice

Valoarea lucrarilor in mil. $ americani la preturile anului 196272,50
  • obiectul principal
258,0
  • obiecte auxiliare
9,0
  • lacul de acumulare (despagubiri, stramutari si lucrari)
120,0
  • alte costuri
8,0
Repartitia investitiilor dupa folosinte (in mil. $ americani)53 m
  • Energetica
300,0
  • Navigatia
95,0

Vedeti si: Portile de Fier I (documentar video)

Bibliografie:
  1. Academia Romana, A.S.T.R. (1972-2002), "30 de ani de la inaugurarea oficiala a sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier 1";
  2. Predoiu Dan Ion, "Imblanzirea Dunarii - Portile de Fier I (1964-1972), Marturiile vremii", Editura Academia Dacoromana, Bucuresti 2000.
Note:
  1. [] batardou = baraj provizoriu amplasat in amonte de diferite lucrari de constructii ce au loc in apa, in scopul de a seca locul destinat constructiei;
  2. [] bief = portiune a unui rau cuprinsa intre doua baraje sau ecluze;
  3. [] ecluza = constructie hidrotehnica ce face legatura intre doua niveluri de apa pe un rau, pentru a asigura navigarea;
  4. [] sas = parte a unui canal intre cele doua porti ale unei ecluze.

Comentarii

Completand in campurile de mai jos va dati acordul cu privire la politicile Rombadconstruct.ro.
inceputul paginii
Rombadconstruct.ro Acasa
Despre noi
Intrebari frecvente
Preturi
       Lista preturi
       Calculator manopera
       Descriere lucrare
Tehnologii
       Categorii
       Dictionar constructii
Harta site
Arhiva
Blog Ultimele articole
Categorii
Galerie foto
Galerie video
Stiati ca…?
Top 10
Personalitati
Urmariti-ne pe:

Contact (+40) 729 503 369
@ florinbadea.contact@yahoo.com
Formular contact
Formular descriere lucrare
Newsletter
© Florin Badea. Toate drepturile rezervate | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate