Punerea in opera a betonului

Punerea in opera a betonului consta in actiunea de turnare a acestuia in cofraje, pentru a lua forma elementului de constructie ce urmeaza sa se realizeza, precum si operatiunea de compactare in vederea eliminarii aerului din amestec intr-un procent cat mai mare.

Corelatia dintre compactare si lucrabilitate

Regula raportului apa/ciment exprima corelatia intre rezistenta la compresiune a betonului si o serie de factori variabili precum cantitatea de apa, calitatea agregatelor, dozajul cimentului etc., in timp ce o serie de alti factori cu influenta semnificativa nu sunt evidenti fiind presupusi constanti.

Dupa terminarea punerii in opera a betonului, volumul de aer aflat in amestec este unul din cei mai importanti factori din aceasta ultima categorie fiind presupus relativ constant si minim in urma unei compactari bune. Respetarea acestei conditii obliga insa la o corelare stransa a lucrabilitatii betonului si a cantitatii de apa din amestec - cu mijloacele de compactare ce se folosesc.

Corelatia dintre cantitatea de apa si lucrabilitate

Pentru reactiile cimentului cu apa este suficienta o cantitate de apa reprezentand circa 18% din masa cimentului, din care se leaga chimic in pinprimele 28 de zile, iar restul ulterior. In schimb, pentru prelucrarea pastei de ciment este necesara o cantitate de apa ce reprezinta intre 24 si 27 de procente din masa cimentului. Pentru prepararea, transportul si punerea in opera a betonului este necesara o lucrabilitate ce se obtine la valori minime ale raportului apa/ciment = 0,35 - 0,40. Pentru o punere in opera corecta, la betoanele cu doze reduse de ciment, aceste valori minime ajung la 0,60 - 0,80.

Realizarea betonului cu raportul apa/ciment redus

Datorita avantajelor obtinute in urma realizarii unor betoane cu raport apa/ciment redus a condus la dezvoltarea unei game de punere in opera prin diferite procedee. Aceste procedee sunt grupate in:

1. procedee de punere in opera a betonului cu raport apa/ciment mai redus decat cele specifice tehnologiei de compactare prin vibrare, si avem: torcretarea, vibropresarea si injectarea;
2. procee de reducere a raportului apa/ciment dupa punerea in opera a betonului prin eliminarea partiala a apei, din care avem: vacuumarea si centrifugarea.

Procedeul de torcretare

Este un procedeu de punere in opera a betonului sau a mortarului prin proiectarea (suflarea) acestuia cu ajutorul aerului comprimat.

Aplicarea materialului (torcretului) consta in proiectarea lui sub presiune, perpendicular pe suprafata destinata acoperirii cu beton sau mortar. Acesta se aplica de la o distanta de 60 cm pana la 120 cm. Presiunea la evacuarea materialului trebuie sa fie cuprinsa intre 3,5 si 4 daN/cm² la streaurile de baza si 2 - 3,5 daN/cm² la straturile pentru finisaj.

Procedeul de vibropresare

Acesta este folosit in compactarea betonului foarte vartos, lipsit de plasticitate, cu aspect de pamant umed. Procedeul consta in compactarea betonului prin asociera vibrarii cu o presiune destinata sa impiedice expansiunea granulelor supuse miscarii oscilante de vibrare.

Procedeul de injectare

Injectarea este un rocedeu de punere in opera a betonului prin umplerea cu mortar a golurilor din masa de agregate turnata in prealabil in cofraj sau intr-un spatiu ce urmeaza a fi betonat. Mortarul este aplicat sub presiune prin pompare cu utilaje speciale.

Inaintea injectarii, mortarul trebuie sa respecte niste conditii: sa aibe mobilitate mare (sa fie fluid), raportul apa/ciment sa fie cat mai redus, imediat dupa injectare sa aiba suficienta coeziune pentru a nu se produce fenomenul de segregare.

Procedeul de vacuumare

Vacuumarea, ca procedeu de punere in opera a betonului, consta in extragerea surplusului de apa necesar in timpul intaririi betonului, prin aplicarea suprafetei turnate a unui panou vacuumant, acesta actionand ca o ventuza. Aceste panouri vacuumante sunt conectate la o pompa de vid care, prin aspirarea unei parti din apa de amestec, provoaca reducerea volumului de beton prin apropierea granulelor.

Procedeul de centrifugare

Acest procedeu foloseste forta centrifuga pentru distribuirea betonului in tipar, extragerea surplusului de apa si compactarea amesteului de beton. Procedeul de centrifugare este folosit la fabricarea diferitelor tipuri de prefabricate cu sectiune circulara (cilindrice si tronconice), cum ar fi tuburile de canalizare, stalpi electrici etc.