Acasa » Tehnologii » Ce mare inginerie!Testul de duritate Janka

Testul de duritate Janka

 31 Octombrie 2021, 20:49  |   Rombadconstruct  |   Ce mare inginerie!

Testul de duritate Janka
Fig. 1 - Determinarea duritatii lemnului prin procedeul Janka

Duritatea lemnului sau taria lemnului, definita ca rezistenta pe care o opune lemnul impotriva patrunderii in structura sa a altui corp, este una din cele mai importante caracteristici ale materialului lemnos care ii ofera calitatea. Determinarea duritatii lemnului se face prin diferite procedee, dintre acestea cel mai cunoscut este testul Janka.

Testul Janka a fost dezvoltat de cercetatorul american de origine austriaca Gabriel Janka (1864-1932). Acesta metoda de stabilire a duritatii lemnului este asemanatoare metodei Brinell de masurare a duritatii materialelor.

Testul de duritate Janka consta in masurarea fortei ce trebuie aplicata asupra unei bile de otel cu diametrul de 11,284 mm, spre a patrunde jumatate in masa lemnoasa (figura 1). Luand in considerare duritatea Janca, lemnele sunt grupate in urmatoarele clase:

  • foarte moi - cu duritatea Janka < 250 kgf/cm2;
  • moi - cu duritatea Janka cuprinsa intre 251 - 500 kgf/cm2;
  • potrivit de tari - cu duritatea Janka cuprinsa intre 501 - 650 kgf/cm2;
  • tari - … 651 - 1000 kgf/cm2;
  • foarte tari - … > 1000 kgf/cm2.

In tabelele ce urmeaza sunt date cateva specii de arbori din Romania clasificate in grupele Janka de duritate.

Tabelul nr. 1 - Specii de arbori cu lemn foarte moale

Nr.
crt.
Specia kgf/cm2
1.
Pin strob (Pinus strobus L.)
70
2.
Brad argintiu european (Abies alba)
145
3.
Plop tremurator (Populus tremula)
172
4.
Molid (Picea abies)
172
5.
Plop argintiu (Populus alba)
185
6.
Chiparos (Cupressus x leylandii
195
7.
Plop negru (Populus nigra)
208
8.
Brad alb (Abies concolor)
217

Tabelul nr. 2 - Specii de arbori cu lemn moale

Nr.
crt.
Specia kgf/cm2
1.
Salcie (Salix alba)
258
2.
Arin (Alnus glutinosa)
294
3.
Pin negru (Pinus nigra)
299
4.
Castan dulce (Castanea sativa)
308
5.
Tei (Tilia x europaea)
317
6.
Zada (Larix decidua)
335
7.
Arin cenusiu (Alnus incana)
349
8.
Ulm carpatic (Ulmus procera)
367
9.
Castan de cal (Aesculus hippocastanum)
371
10.
Mesteacan pufos (Betula pubescens)
421
11.
Catina (Rhamnus cathartica, R. purshiana etc.)
471

Tabelul nr. 3 - Specii de arbori cu lemn potrivit de tare

Nr.
crt.
Specia kgf/cm2
1.
Gorun (Quercus petraea)
508
2.
Stejar (Quercus robur)
508
3.
Cires salbatic (Prunus avium)
521
4.
Cires (Prunus avium)
521
5.
Artar de camp (Acer campestre)
521
6.
Mesteacan argintiu (Betula pendula)
548
7.
Nuc englezesc (Juglans regia)
553

Tabelul nr. 4 - Specii de arbori cu lemn tare

Nr.
crt.
Specia kgf/cm2
1.
Fag (Fagus sylvatica)
657
2.
Frasin (Fraxinus excelsior)
671
3.
Tisa (Taxus baccata)
689
4.
Prun (Prunus domestica)
703
5.
Stejar de stanca (Quercus ilex)
730
6.
Carpen (Carpinus betulus)
739
7.
Par (Pyrus communis)
752
8.
Dud (Morus alba, M. nigra, M. rubra etc.)
762
9.
Sorb (Sorbus aucuparia, S. domestica, S. torminalis)
766
10.
Mar (Malus spp.)
784
11.
Paducel (Crataegus monogyna)
843
12.
Erica arborea
948

Tabelul nr. 5 - Specii de arbori cu lemn foarte tare

Nr.
crt.
Specia kgf/cm2
1.
Salcam galben (Laburnum anagyroides)
1010
2.
Liliac (Syringa vulgaris)
1065
3.
Cimisir (Buxus sempervirens)
1288
Alte articole

    Reactia clorului cu apa

Reactia clorului cu apa

Clorul (Cl) este un halogen cu masa de 35,453 si numarul atomic 17. […]

Mai mult…

    Tabelul periodic

Cate elemente are tabelul periodic?

Odata cu trecerea anilor, in urma aprofundarii cercetarilor […]

Mai mult…

    Tabelul periodic al elementelor

Tabelul periodic al elementelor

Descoperirea unui numar tot mai mare de elemente […]

Mai mult…
Categorii
Comentati cu profilul de Facebook